Cam asa zicea tanti Ema intr-un film, in care Natalie Portman ii era papusarita intruchipata. Da’ n-am eu treaba cu filmuletul, ca nici macar nu l-am vazut, insa replica cu pricina mi s-a parut tare-tare si chiar un subiect pe cinste de abordat, mai ales ca una dintre amicele mele il purta drept status.

Si ca sa fiu in ton si cu ziua sarbatorita pana la paroxism pe 14, am sa dau unda verde articolului chiar in ajunul sarbatorii (in care eu NU port tol festiv). Later edit: Ei, uite ca i-am dat bun de tipar cu o zi dupa.

Sa revenim dar la tema in discutie: monogamia. Desi un concept arbitrar – pentru ca tu si doar tu alegi sa fii monogam- as putea spune ca este ca si legea. Adica, este o idee apreciata unanim si pe fata, dar multi jinduiesc la incalcarea ei in situatii caz. Si plecand de la cuvantul monogamie distingem doua verbe antonime: a insela si a fi fidel. Sa pornim discutia cu ultimul dintre ele:

ÎNSELÁ, însél, vb. I. I. Tranz. (Înv.) A pune saua pe cal, a înseua. II. 1. Tranz. A induce în eroare, a abuza de buna-credinta a cuiva; a amagi. ? Expr. A însela asteptarile = a dezamagi. ? (Despre simturi, facultati psihice) A nu (mai) functiona bine, a da o imagine eronata, neconforma realitatii. Ma însala memoria. 2. Refl. A-si forma o parere eronata despre cineva sau ceva; a gresi. 3. Tranz. A încalca fidelitatea conjugala; p. gener. a fi necredincios în dragoste. ? A ademeni, a seduce o fata, o femeie. – Lat. in-sellare.

Pentru ca nu ne refeream la sensul de a pune saua pe cal, vom accentua sensul bolduit al cuvantului: a fi necredincios in dragoste. Oare o indiscretie fizica atinge sensul cuvantului dragoste? Monogamia se rezuma la sentiment sau la fizic? Sa spunem ca tu si ea stati impreuna pe o banca in parc dupa 10-15 ani de relatie. Ii mangai parul, ii soptesti vorbe dulci, o privesti in ochi, ii simti parfumul. Pe aleea din fata ta, cu pasul ei de domnisoara, isi agita coapsele sub fusta de-o palma o ea, zana caministelor, fosta miss boboc in primul an de facultate si acum sprintara printre colegii ei din ultimul an. Pur si simplu nu mai realizezi cine iti da frisoane, este oare cea din bratele tau sau poate agila domnisoara ce traverseaza cararuia?

Sa nu fim fatarnici. Normal ca o iubesti pe cea alaturi de care ai supravietuit atata vreme (hai sa o numim de acum Z, pentru a evita confuziile de pronume). Z stie sa te asculte, stie sa te mangaie, stie ce iti doresti, ea te imbratiseaza si la bine si la rau, ea este acolo cand ai nevoie sa fie. Blonda de mai sus nu. Si nici macar nu te intereseaza sa fie. Ai vrea doar sa o strivesti in asternuturi, sa alergati inlantuiti in orgasme premeditate, sa transpiri prin fiecare celula pana cand izbucnesti intr-un urlet mut la final si apoi sa iti doresti sa o iei de la capat. Asa-i ca iti poti imagina un sex nebun cu ea, caprioara? Asa-i ca deseori iti prelungesti iesirea la bere doar pentru a evita o noapte tarzie cu Z?

Lasand la o parte patetismul poeziei de mai sus, as trage doua concluzii. 1. Pe Z. o iubesti cu fiecare celula. 2. Pe cealalta ai iubi-o cu fiecare celula, dar diferit decat la punctul 1.

Sa extrapolam putin situatia. Vezi cazul de mai sus, doar ca ai executat partida blonda. Te-ai intors la Z satisfacut si iti canalizezi energiile catre ea. Nu iti mai pasa de sanii ei lasati, de kilogramele in plus, de izul de gospodina care-i iriga pielea, de privirea de mama cu care te surprinde uneori. Esti doar tu si ea in lumea voastra. Si totusi… pe aceeasi banca in parc, tu si Z, ca doi indragostiti dupa 10-15 ani impreuna, va priviti in ochi si va soptiti cuvinte dulci. Pe aleea din fata ta, “dintr-o inserare-n seara/pasul ei de domnisoara” aducea pe langa banca pe care altadata ii recitai poezii lui Z. o bruneta focoasa ultimul tip, cu dotarile la vedere, debordande de generozitate. (sunet de suspans) Deja vu?

Sexul este un subiect tabu. Este o rusine, cum spuneau parintii nostri. Bineinteles, toata lumea il practica. Unii cu scop de eliberare, altii de procreare, e la libera alegere a fiecaruia. De un lucru sunt ferm convins: daca nu ieseau copii din impreunarea spermatozoidului cu ovulul, viata era o orgie. Si ne-am fi bucurat cu totii de ea, ca de un masaj pe malul marii.

Revenind la dezbaterea de mai devreme si la concluziile trase si numerotate, am sa va povestesc o intamplare. Eroul nostru (sa ii spunem a) era cu Z si cu alti cativa prieteni intr-un club. Alaturi de el si Z se mai afla B si C precum si prietenele lor X si Y. Ei erau la bar si isi savurau bauturicile, ele la un pas de ei se miscau in ritmul muzicii. In seara aceea clubul cu pricina premia tricourile ude, urma sa fie o petrecere in bikini pe cinste. Y era director de marketing in club si stia ca tipele care candidau de regula pentru premiul cel mare erau tocmite strict pentru asemenea gen de distractii si figurau pe statul de plata al evenimentului – un fel de clienti falsi. Erau animatoare angajate, ca sa le spun asa, rolul lor era sa atraga cu putin noroc si alte puicute bete in roata tricourilor ude, poate-poate o iesi de-un show. Barbateii de la bar (minus directorul de marketing) habar nu aveau treaba asta, asa ca alaturi de un gat de whisky si un fum tras cu nesat din tigara, mai statea sa cada si cate un oftat la nurii babuinezelor care se rupeau in figuri sus pe bar.
“Bai, ce bune sunt astea”, exclama X. “Asa e mai X, sunt bune. Dar sunt aceleasi in fiecare seara.” X si-a dat seama la ce se refera, a inghitit in sec a acceptare si a concluzionat: “Da, bai Y, ai dreptate. Dar si la noi sunt tot astea in fiecare seara.” “Lasa mai Y, noi sa fim sanatosi. Gandeste-te ca exista intotdeauna altul care suspina dupa femeia ta si se gandeste cat de bine este. Te-ai obisnuit tu prea mult cu ea si nu vezi ce ai la usa.”
Urmarea? X a dormit o saptamana pe canapea si nu a servit mancare calda timp de doua saptamani decat la restaurantele unde a dus-o doar s-o imbuneze. Concluzia: obisnuinta hraneste poligamia. Si indeferent de ce ati spune, femeia si barbatul sunt doua jumatati iar jumatatile sunt identice, altfel nu ar mai fi jumatati. Asa ca aspiratiile merg intotdeauna in dublu sens chiar daca doar la nivel de gand.

Si, tratand ideatic situatia (in care el/ea nu calca pe bec) in momentul in care te imaginezi facand sex cu altcineva, nu inseamna oare ca ai inselat-o? Daca ea ar trebui sa iti fie suficienta, de ce ar mai fi nevoie de confirmarea ca nu o faci cand tu te gandesti strict la asta?

Am sa mai vin cu o situatie. Cum e mai bine? Sa ai aventuri sau o amanta? Aventuri inseamna mai multe partenere, amanta inseamna una si buna. Aventurile implica fizicul, amanta implica sentimentul. Iar in momentul in care nutresti sentimente pentru cineva oare ce te mai leaga de Z? Macar atunci, in ceasul al enspelea trebuie sa recunosti ca indiferent de cat sex faci cu cate necunoscute, in momentul in care in inima ta si-a facut loc si altcineva va trebui sa renunti. Fie la inima, fie la Z. Indiferent pe cine vei alege, alegerea ta va fi definitiva – si stii la ce ma refer.

Sunt sute de linii pe care le-as putea scrie pe subiectul asta. Am sa vin cu completarea ca textul de mai sus este literatura si nu reflecta parerea autorului – sunt strict situatii debitate in palarie in functie de inspiratia din cele x momente in care le-am scris. Nu am recitit textul, deci se poate sa fie ambiguu in formulare pe ici pe colo, anumite idei sa nu aiba substanta sau sustinere. Nu este o scuza, este o realitate. Drept urmare, textul asta trebuie luat ca atare. ~SFARSIT~ (sau nu)

(sau nu) Ai putea sa raspunzi si tu la intrebarea asta. Crezi in monogamie si de ce da/nu? Promit sa intervin la fiecare comentariu pertinent si daca m-am pierdut in textul de mai sus de drum, sa revin cu explicatiile de rigoare.

[ad#Google Adsense]

Trenul curge pe langa blocul meu intr-un muget triumfator pierzandu-se in surdina. Ii vad vagoanele intinzandu-se cadentat pe linia ferata, aliniate ca niste soldati; lumina lor slaba dezvaluie cativa calatori prin compartimente, nu am timp sa le disting figurile, sunt ca niste evenimente de care auzi, dar trec pe langa tine fara sa incerci macar sa le intelegi. Imi tremura geamurile de fiecare daca cand trece sageata de bucuresti pe aici. Ma uit lung si imi dau seama ca in trenul ala nu o sa ma mai urc o lunga vreme de-acum. Luam cateodata decizii care ne par bune, apoi le regretam si dupa o vreme ne par iarasi bune. Mi-as dori sa ma simt mizerabil, sa fiu deprimat, sa ma machiez in negru si sa ma dau drept emo inecandu-ma in lacrimi. As vrea sa urle disperarea in mine, sau vreo stare extrema, ceva care sa ma faca sa simt, dar nimic exceptional. Ma simt un ordinar, in cel mai ordinar mod posibil. As vrea sa urle ceva in mine, daca nu a fericire macar a deziluzie, dar toate merg intr-un ritm monoton si respecta un tipar bine definit. Ar trebui sa fie bine, dar binele asta are o fata hada si se uita la mine cu un singur ochi albastru cotropit de tristete. La fel si eu, imi simt inima in mijlocul capului si de fiecare data cand imi permit sa imi doresc ceva, incepe sa bata cu putere si sa ma inece intr-o toropeala amagitoare.

Am inceput luna aprilie in spiritul unui blogger dedicat, cu articole aproape in fiecare zi. Speram sa imi depasesc recordul in volum dar se pare ca nici luna asta nu e una prea prolifica. Am cateva proiecte care nu ma lasa sa respir, dar sincer sa fiu, nici eu nu le las pe ele. Adica, ma streseaza si pentru ca ma streseaza nu fac nimic. Nu merge nenica. Asa ca sokker.ro nu va intra live de la 1 mai, mondencluj.ro va trebui sa astepte pana la toamna lansarea, pe-blog.ro este in continuare in hibernare iar restul… well… restul sa stea la coada.

[ad#Emag 468 Banner]

[ad#Google Adsense]

Un mercenar este acea persoana care presteaza un serviciu indiferent de credintele proprii. Indiferent de angajator sau alti factori, el aduce la bun final treaba pentru care a fost platit. Mercenar este, daca vrei, sinonim cu profesionist. Toti tindem spre un profesionism desavarsit, indiferent ca este vorba de job, de un hobby imbratisat pana la dementa, chiar daca este doar o activitate “casnica” sau chiar una ocazionala, toti tindem spre un perfectionism actionat oportun din prisma celui care vrea sa vada lucrurile duse bine, la bun sfarsit. Suntem mercenari atunci cand iubim, atunci cand mergem la sala sau la cumparaturi, suntem mercenari la locul de munca sau in activitatile extracuriculare.

Cand iubim ne transformam pe noi insine, ne exploatam egoismul in altruism si ne dedicam actiunile unui singur zeu caruia ii aducem ofranda zi de zi. Cand iubim, ne lasam pe noi insine prada unei delasari totale, pentru un sarut obtinut in umbra unor sentimente covarsitoare; ne dezbracam de inhibitiile altruiste de care am dat dovada pana atunci, imbaindu-ne in marea de hormoni care ne navaleste. Chimia rezultata ne fericeste, dar suntem doar victimele unei potriviri perfecte, care nu tine seama de doi, ci doar de unul, din prisma celuilalt.

Suntem doar niste mercenari; platim tributul unui sine pacatos, un sine egoist care tanjeste dupa aprobarea unei situatii superioare celor anterioare. Fie ca este vorba de o persoana, de o actiune sau de o situatie caz, toti debordam de perfectionism si ne comportam ca atare. Sau cel putin asa ne imaginam. Ne setam un obiectiv si facem totul sa il atingem. Nu conteaza daca la un moment dat nu se mai intersecteaza cu fondul de baza care ne defineste.

Daca obtinem satisfactie intr-unul din telurile noastre, le aducem si pe celelalte langa, astfel incat atunci cand un lucru merge bine, le facem vrand nevrand si pe celelalte sa se invarta. Cineva imi spunea ca un barbat obtine fericirea in viata sentimentala daca viata lui profesionala merge bine. Coreland cele doua domenii care la prima vedere nu au nici o legatura, revin la ideea de mercenar – suntem abordati de viata si actionam in consecinta unui declic fara a ne da seama de fapt ca slujim niste interese meschine. Cu cat slujim scopurile unui tel, cu atat atingem satisfactii care poate nu ni le impunem sau chiar poate nu le dorim. In alt gen, o femeie devine o profesionista in jobul ei daca viata sentimentala atinge cote neintalnite. Bineinteles, sunt doar clisee dar raman general valabile atunci cand sunt aplicate pe un fond subiecti comun.

In momentul in care mergem la cumparaturi, ne orientam nu de putine ori spre ceea ce ar vrea altii sa purtam, fie ca vorbim despre un designer celebru, fie ca ne aducem aminte de sugestia unui prieten bun, fie ca trebuie sa respectam un cod vestimentar. La fel si atunci cand produsele din cos sunt de alta natura. Dar deja asta este o alta discutie.

Toti vrem sa luam Oscarul si stim ca acesta e dat de alti oameni dar potrivit slabiciunilor lor. Drept urmare, actionam conform judecatii celorlalti fara a tine seama de propria noastra judecata.

[ad#Google Adsense]

Am promis ca scriu si nu ma pot tine de cuvant. Singurele lucruri care imi trec acum prin cap sunt vaicareli legate de lipsa de inspiratie sau de timp, la alegere. Ca nu am timp e perfect adevarat, la fel si cu inspiratia, Inspir, respir, inspir, respir, imi tin putin rasuflarea si cadentez usor usor acelasi ritm monoton. As vrea sa pot scrie ceea ce nu scriu si ceea ce pierd in neant. La metrou, cand nu gasesc adevarul de seara, sunt cel mai inspirat. De la Victoriei la Iancului imi vin cele mai tari idei. Urmeaza statia Piata Iancului, cu peron pe partea stanga. Ideile mele continua pana la Muncii cu metroul, iar eu ajung acasa si ma regasesc gol in fata calculatorului. As vrea sa pot scrie ceea ce nu scriu si imi e dor de momentele in care imi inclestam degetele pe tastatura, debitand mai mult decat ma tinea teava. E usor sa scrii si sa nu spui nimic, asa cum fac eu acum, mai greu este sa te exprimi astfel incat sa te inteleaga lumea, sa poata sa scoata idei principale din posturile tale si mai ales sa revina cu drag a doua zi pe adresa sitului tau. Nu mai zic de rss-uri pe posturile tale sau macar comenturi.

Astazi am avut 37 de vizitatori unici si 187 de accesari. Eu am intrat de vreo douaj’ de ori. In rest? M-am uitat la nea gugal si inca nu mi-a indexat situl. Nu ma baga in seama, sunt prea mic pentru paienjenii lui. Isi intind tentaculele, dar pe mine ma ocolesc. Mi-am pus chiar si un optimizator, dar cred ca e prea devreme sa sper ceva.

La serviciu, ca la serviciu. Cea mai proasta cafea, cel mai slab automat. Eu, tuta de zi cu zi, care incurca automatul de coca cola cu ala de cafea. Eh, tot cofeina contine. Am zis mersi si am scos sticla. 50 de mii jumatea, ca nu da rest. Nu asta.

Ma tot gandesc la excursia mea pe care o coc in secret de vreo saptamana. O tura pana la Munchen, cu opriri la dus prin Budapesta si Viena, cu o vie in Praga si cu un ocol la intoarcere prin Bratislava. Dau restul de la automatul de cola in bere, daca imi vinde cineva un pont de hotel ieftin si bun prin locatiile amintite.

Mi-am amintit brusc de 0 comments si ma gandesc sa sterg rugamintea de mai sus. Sau, cel mai probabil voi primi recomandari din august in colo, cand deja voi pune pozele din excursie pe aici. Eh, ma risc.

Astazi s-a intors seful meu din Tenerife. A stat douaj’ de zile prin Spania si si-a facut de cap. Bine, la modul de facut de cap cu soacra si nevasta. M-as duce si eu cu soacra in Tenerife. Daca plateste ea, desigur. Pana una alta, raman la capitolul planuri. Eu, pisicul, booking.com, viamichelin si inca vreo doua sfaturi ale lui gugal. Tot planuri se cheama si uitatul in portofel. O palma peste frunte, inca un research pe booking.com, reroute pe viamichelin si iar la portofel. Nimic. O las balta astazi. Am ratat si unica ocazie de a ma imbogati peste noapte. A castigat un miner la loto. Ah, nu miner, militar. Faza funny este ca i-a cerut permisie sefului major, sau cum s-o numi, cu specificarea ca se duce sa isi ridice premiul de la 6 din 49. Eu imi faceam armata mea si il angajam pe el caprar. Probabil de-aia nu castig la loto. Nu mi-ar ajunge banii. Cred ca as intra in istoria alora care au reusit sa cheltuiasca premiul cel mare in 24 de ore. Nu cred ca ar exista record nebatut la categoria asta.

Am mai luat o gura de cafea si cred ca incep sa ma trezesc. Din visare. Mai bine s-ar pune amenzi pe gandurile astea nesimtite. Cum tragi un gand indecent, cum nino, nino, girofarul politiei si garcea la usa. “Domnu’, aveti de platit o contraventie de sap’ sute de mii pentru ca ati gandit necuviincios. Si va rog sa va innoiti abonamentul la ganduri stiintifico-fantastice pentru ca expira la sfarsitul lunii.”

Nu visati, treziti-va, nu faceti planuri, traiti-le. Nu faceti ca mine.