Cu intarziere, intr-adevar, dar timpul nu a fost chiar aliatul meu in ultima vreme pentru a scrie articolul asta. Dupa cum bine stiti, pe 26 iunie, Noaptea Institutelor Culturale a concurat serios cu un alt spectacol, de data asta in aer liber, si anume “Spectacolul de Pirotehnie” din Armeneasca. Am locuit in zona exact cand se ridica aceasta cladire asa ca as putea spune ca stiu istoricul locului, mai mult sau mai putin.

S-a discutat foarte multa vreme pe marginea faptului ca acest mastodont nu are ce cauta intr-o zona de protectie a unui monument istoric, ba chiar au existat si niste proteste puse la cale de anumite fundatii. Ce nu prea stie lumea insa, este ca Biserica Armeneasca are un grad crescut de surpare din cauza panzei freatice destul de la suprafata in zona cu pricina. Consiliul local nu a alocat suficiente fonduri in acea vreme pentru a consolida solul, iar popimea s-a zgarcit la colaci si a preferat sa faca acatiste in loc sa plateasca un arhitect/constructor sa le scoata dracu’ din batatura. Asadar, ca si un compromis, au permis constructia si au obtinut in schimb consolidarea zonei dar si o renovare (sau hai mai bine sa zicem o remodelare spirituala) a casei parohiale. Ce nu stiau sfintiile lor e ca dracu din fantana s-a mutat peste gard, asa ca degeaba citesc acum evanghelia si stropesc cu aghiasma ca focu’ sfant este doar o urmare a celor chiar de ei decise.

Degeaba se arata cu degetul catre Lis, cel care teoretic a semnat proiectul, vinovatii morali nu sunt numai factorii de decizie din Primarie (apropos, in 2003 a fost semnat un alt aviz de constructie, base – stii ceva?) ci si cei de la Ministerul Culturii si Patriarhie.

Ipocrizia este boala grea. Simptomele apar de timpuriu si nu iti trebuie cine stie ce calificare sa le depistezi. Mai greu este cu tratarea bolii in sine pentru ca este cronica si nici macar un incendiu la locul potrivit nu o vindeca.

inainte	in timpul	si… dupa

Asa aratau birourile Millenium Business Center saptamana trecuta, inainte de incendiu. Cladirea de pe strada Armand Calinescu nr. 2-4 este in posesia scotienilor de la Aberdeen Property Investors si era estimata la o valoare de 52 de milioane de euro.
Cam trei ore a durat incendiul, timp suficient pentru cei care lucrau acolo sa isi dea seama ca au concediu cu plata pana la gasirea unui nou spatiu de lucru. (Hei, cine vine la mare? )
“O fi de la tamaie? Sau de la lumanari? Asta e! Iar mi-au trimis astia comanda de lumanari facute din ceara de contrabanda. Mmmm, dar ce se vede pe geamul clopotnitei? Sa le fi intrat musca in bere scotienilor? Poate fac economie la incalzire!”

Bashketzii mei, sa zic asa. Doua chestii m-au amuzat azi cand citeam in 69 Libertatea. Una veche si una noua. Aia veche e faza cu Becali, ca nu il lasa gorobetii sa plece la Brussels sa-si ridice mandatul. A doua e cu Base, care a dat din nou cu bata in balta. Ah da, m-ati prins citesc tabloide pe scara troleibuzelor. Imi place sa cumpar ziare pentru altii, imi place sa ii vad aplecandu-se curiosi peste umarul meu si sa devoreze articolele de rahat de acolo. Si exact atunci cand articolul e mai “hot” si mai interesant, imi place sa dau pagina si sa mormai neinteresat cat de rahat e in ziarele de astazi si cat de mult s-au prostit jurnalistii ca scriu asa ceva. Dar sa revin la cei doi B. Este uimitor cat de mult seamana unul cu altul, ambii sunt presedinti, ambii au nume de familie cu B, ambii sunt prost crescuti desi arata maniere, ambii locuiesc in cate un palat, se imbraca bine, sunt din topor, pilesc un paharel si li se dezleaga limba si lista poate continua.

Ceea ce nu am reusit de fapt sa inteleg a fost (bine, pe langa faptul ca nu am reusit sa inteleg niciodata cum a iesit Becali europarlamentar, sau… EBA) de ce nu i-au dat drumul omului sa plece sa isi ia mandatul. Pai, cred oare stimabilii ca domnul Becali isi va lua talpasita din tara si se va aciua pe langa parlamentul din Brussels? Sau poate cumpara vreo echipa de fotbal pe-acolo si o sa incerce sa cucereasca Belgia ca pe-o ultima reduta? Sau poate, se va lasa de oierit si va trece la crescut Vaci pe undeva prin vecini? Am auzit ca vacile elvetiene nu fac lapte ci direct ciocolata. E si asta un business daca aduci si vreo doua marmote sa impacheteze.

Base, pe de alta parte, se crede intelectual. As reusi sa il cred. In fond si la urma urmei, ce e de facut pe un vapor altceva decat sa iei la puricat o biblioteca? 3 grade la nord, vantul de la pupa e bun, aprindem pipa si mai bagam un clasic. Parca il vad incalecand un colac de salvare, insfacand un volum la intamplare din biblioteca, frecandu-si pipa de un tricou in alb si negru si suspinand cu nesat in vreo scriitura clasica. Neah, nu e genul lui Base. Dar iata-l totusi de brat cu Liiceanu, filosofand despre invatamantul de zi cu zi si despre “calificarile” deprinse acolo. “Eu am vrut sa spun: scoala scoate tampiti. Si, în ultima clipa, am zis sa nu spun aceasta vorba. Desi asa era corect” ii explica astuia, visand probabil la EBA cu care face concurs de gafe in ultima vreme. Pai, mai base, zic eu, tu esti cel mai indreptatit sa crezi asta, pentru ca tu, cu ochisorii aia mici ai tai, vezi cel mai bine in propria ograda. Daca EBA e un model bun in sprijinul afirmatiilor lui tatuca, asta nu inseamna chiar ca are dreptate. Intr-adevar, nu mai e cum a fost odata, scoala nu mai produce valori ca alte dati, dar cu riscul de a filosofa inutil, spun ca o epoca a vitezei cere la randul ei viteza. Si viteza consuma combustibil, iar daca nu exista suficient, atunci trebuie sa renuntam la anumite lucruri si sa ne aranjam prioritatile in functie de ce ne convine. Acum sincer, tu ai renunta la un dans in poala, pe un ritm de manea, cu-o dansatoare blonda de beata? Eu cel putin m-as gandi de doua ori.

Ah, si nu am sa mai continuu articolul asta. Am citit pe undeva ca pe blog, cele mai reusite articole au in jur de 500 de caractere iar eu deja le-am depasit. In fond, daca v-ar interesa aberatiile astora doi mai pe larg, mai mult ca sigur ca ati gugali si ati afla ce vreti sa stiti.

Pana una alta, eu o coc de un nou articol. V-am pupat. Si free becali!