Ce poate face un om dupa o betie crunta

Am prietenul asta de-ai mei care e un tip dintr-o bucata. Are atat de mult bun simt si respect fata de parinti incat se expune la tot soiul de pericole pentru a-i proteja (bine, protejandu-i pe ei se protejeaza si pe sine, dar asta e cu totul alta discutie). Cum ar fi si patania de acum ceva mai multi ani, mi-a povestit-o la bere in timp ce eu faceam eforturi supraumane sa nu ma cac pe mine de ras.

Omul se betivanise intr-o seara, dar era atat de praf incat i-a fost rusine sa se mai duca acasa. In plus, isi uitase cheile si asta ar fi insemnat sa sune la sonerie si sa fie tintuit de privirea de uimire amestecata cu somn si dezaprobare a mama-si pana se concentra el sa nimereasca gaura lasata de usa. Era o iarna din alea grele cum avem in ultima vreme cu vreo 10-20 de grade pe minus, asa ca nu avea prea multe alternative. Statea la etaj deci nu se putea catara pe balcon (care oricum era inchis), subsolul blocului nu era deschis, prietenii lui dormeau rupti toti asa ca… i-a venit o idee. Dupa cum se stie, creierul uman are idei mult mai.. originale atunci cand pluteste in alcool care e inrudit cu lichidul semiotic intr-un fel sau altul. I s-a parut ca ideea asta a lui i-ar putea revolutiona serile udate cu beutura in exces, asa ca a pus-o in aplicare. S-a hotarat sa doarma in masina. Dupa cum va ziceam, erau vreo douj’ de grade minus afara. Se aseaza omul pe bancheta din spate incercand sa se faca cat mai comod caaaaand… alta idee. “Dar daca vine sectoristu’? Ma descopera aici pe bancheta din spate, imi cere actele si ma duce la ai mei?”. A pliat bancheta din spate cat sa aiba loc sa se strecoare in portbagajul masinii, s-a ingramadit acolo incercand sa adoarma. Bancheta a facut scurt click si omul a ramas prizonierul proprii masini. Ramasese blocat acolo si creierul lui nu ii furniza nici o idee valida. A renuntat la a gandi in momentul in care masina incepuse sa se invarta cu el de parca era elicopter. Inainte sa pice total, ii trimite prietenei lui un sms si ii spune ca s-a bagat la culcare in masina si ca a ramas blocat in portbagaj. Ea plecase ceva mai devreme acasa, el ramasese pana aproape de dimineata la betie cu baietii.

Intre timp, fata citeste sms-ul si incearca sa il sune inapoi. Lui ii murise bateria, asa ca nu era disponibil nicicum. Ea se crizeaza si face un lucru responsabil, ii suna parintii. Taica-sau iese la 7 dimineata dupa el, cautandu-l peste tot, de frica sa nu fie cazut in vreun sant. Afla in ce bar au fost si se duce sa caute masina in zona respectiva. Luase si cheile de rezerva, sa scoata nazdravanul din portbagaj.

In timpul asta, portbagajul masinii devenise din ce in ce mai stramt si aerul se diminua vazand cu plamanul. Omu’ rezista pe baricade, dupa cum am zis, dar helicopterul vietii nu ii dadea pace deloc. Cateva zguduituri mai serioase l-au trimis instant in lumea somnului.

Taica-sau ajunge in zona si dupa ce cauta bine vreo doua trei ore bune, vede intr-un final niste masini de la primarie care saltau masinile parcate aiurea. I se aprinde beculetul (ca deh, omul e dastept nu gluma) si intreaba politaiul care era si el pe-acolo daca nu cumva au ridicat si un fiat. Asta se uita pe lista si ii spune ca da, ba chiar ii da si adresa de unde poate sa ridice masina.

Cand l-a scos din portbagaj, baiatu’ era semiadormit, inghetat bocna, mirosind a alcool si a voma, latit intr-un lac galbui verzui. Cred ca dragostea lui pentru parinti a ajuns la apogeu in momentul in care taica-sau, deschizand portbagajul, l-a eliberat din puscaria temporara in care s-a intemnitat singur.

Acum, intreb si eu: tu cat esti dispus sa platesti pentru o betie? :) Eu nu mai mult decat nota aferenta de plata.

Tags: , ,

About Cristi