Text de Florii

[ad#Google Adsense]
Azi e ziua florilor. Sau asa ar trebui. In Cluj a plouat si ziua cu soare de ieri s-a transformat intr-o baba cloanta apriga si deranjata la stomac. Ieri m-a sunat un prieten vechi, in timp ce dormeam cu clabuci. Ca de obicei, nu mai tin minte nimic din conversatie, mi-am adus de ea aminte abia acum ca e ziua lui de nume, il cheama Florin. Si culmea si Florescu. Deci, o floare cu doua taisuri. Nu e chiar o floare, dar e un prieten bun. Ca orice prieten care se cunoaste la nevoie, Florin are si partile lui rele. O nevasta si un copil. Sa-i traiasca. Dar nu astea sunt partile lui rele recente. Cea mai nasoala faza e ca de cand am plecat la Cluj, nu ne-am intalnit nici macar o data. Si ar fi fost ocazii. Ma intreb adeseori de ce viata familiala se traduce in omorarea vietii sociale. De ce nu mai iesi macar la o bere cateodata, sau macar la o tigara fumata intr-o scara de bloc? la o nunta a unuia dintre prietenii tai? Bine, si eu am sa trag chiulul de la o nunta, ba chiar de la nunta unuia cu care am copilarit, dar scuza mea cantareste pe la 600 de kilometri si o suma cu multe zerouri. Si totusi, revenind la paranteza deschisa, este stiut faptul ca familia reprezinta si responsabilitati, dar… chiar nu pot merge doua becuri pe-aceeasi lustra? Cateodata ma ingrozeste gandul ca etapa asta este una cu caracter obligatoriu si ca nu ai cum sa golanesti pana la adanci batraneti si ca oracaitorii fac parte din devenirea ta ca implinit. Dupa mine, as vrea sa se nasca de-a gata, pe la 20 de kile, sa aiba un metru inaltime, sa nu stie sa planga si mai ales sa nu aiba pretentii de nou nascut. Fara caca, pipi, scutece schimbate, fara febra in toiul noptii, adio pojar, oracaieli nocturne, bone grase cu porniri sociopate, adio toate acestea. Nou nascutul meu are deja trei ani si o rupe pe romaneste astfel incat inteleg ce vrea fara sa imi pun intuitia la bataie.

Azi e ziua florilor. Floriile. Si eu am rupt un topic cu offtopic. La asta ma pricep cel mai bine. Asa faceam si la examenele din facultate. Profa cerea faina, eu ii dadeam malai. Probabil de aia am luat si examenul de Cultura si civilizatie, dupa care m-au pedepsit fetele colegele picandu-ma restul examenelor prin lipsa furnizarii de material copiator. Ca deh, examenul ala nu il luau chiulangii netocilari.

Nu am sa fac din asta un post istoric si nu am sa va povestesc nimic despre asta. O sa o tin tot intr-un offtopic si am sa va zic de Sictireanu. Si-a tras domeniu nou, am updatat blogroll-ul si vi-l pomenesc si aici. Cat despre noile mele proiecte… well.. doar nu o sa ma apuc de lucru taman acum, in postul mare. Scuzele sunt de aur, stiu!

La multi ani, florilor! Fie ca aveti nume de floare, fie ca sunteti flori pentru cei din jurul vostru. Dar nu uitati o chestie: orice floare, neundata la timp, se ofileste mai devreme sau mai tarziu. Asa ca asigurati-va ca aveti ghivece mari si gradinari priceputi. V-am pupat!

[ad#Google Adsense]
La multi ani, florilor!
[ad#Google Adsense]

About Cristi