Ce e aia Dragobete?

[ad#Google Adsense]

Ce sa fie?

View Results

Loading ... Loading ...

[ad#Google Adsense]

.

Ce-o fi aia? Dupa unii, ar fi un vin tinut la rece, servit seara la o cina in doi. Pentru altii, reprezinta o aceeasi zi de lucru, obosita intre doua pauze de tigara, revenirea acasa si luarea de la capat a doua zi. Anumite persoane serbeaza ziua de astazi ca fiind o sarbatoare religioasa si anume Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul. Majoritatea tinerilor o considera ziua traditionala a indragostitilor. Dragobetele pare o sarbatoare veritabila in comparatie cu Ziua lui Valentin si are explicatia cea mai aproape de logica elementara: vine mai aproape de primavara, cand rasar florile si soarele e mai zambitor, se-ncing hormonii o data cu vremea buna si astenia sentimentala e pe duca.

De la ce vine cuvantul asta cu izuri slavone? Pai, zvonuri sunt destule: fie ca vine de la denumirea slavona a sarbatorii religioase mai sus pomenite (Glavo-Obretenia), fie printr-o analogie cu “dragu-bete” – in multe zone din Oltenia sufixul fiind folosit pentru a defini o adunare, o multime.

Si totusi, nu Dragobete a fost denumirea initiala a sarbatorii populare. A cunoscut diverse denumiri de la Vobritenia, Rogobete, Bragobete, Bragovete la Dragobete – nume care a fost folosit in masa in zonele de sud si sud vest ale tarii.

Dupa cum stim, romanul se pricepe foarte bine la personificari, asa ca sarbatoarea cu pricina s-a intrupat din data in calendar intr-un fel de zeu sau cel putin de om cu calitati supranaturale. Dar sa revenim asupra sarbatorii: conform traditiei populare in aceasta zi se imperecheaza toate pasarile si animalele, ziua avand un efect fertilizator asupra acestora. Asadar, Dragobetele este o sarbatoare a revigorarii vegetatiei, a vietii in crestere, tocmai datorita tranzitului iarna-vara de care vorbeam mai la inceputul articolului. Fauna, vegetatia dar si oamenii se puneau în acord cu natura, era o nunta a naturii, insemnand renasterea acesteia, retrezirea la via?a, ceea ce este practic si semnificatia centrala a sarbatorii. A fost doar un pas pana la aparitia lui Dragobete – fiul Dochiei (Cap de primavara, Sant Ion de primavara sau logodnicul pasarilor).

Dar sa povestim despre traditie si despre cum se manifesta sarbatoarea propriu-zisa in trecut. Fetele si flacaii se imbracau in hainele de duminica, se intalneau in fata bisericii si plecau impreuna sa caute flori de primavara prin padurile sau luncile din imprejurimi. Se strangeau in jurul focului, cu prada de flori in poala si stateau la palavre cautandu-si pereche in cel pe care il placeau. Fetele o luau la fuga spre sat, urmarite de cate un baiat caruia ii cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea iar fata il placea, atunci se sarutau in vazul tuturor. (Daca nu era iute de picior, daca ea il placea atunci se impiedica si tot se sarutau, ca in bancul cu gaina). De aici si expresia Dragobetele saruta fetele!. Sarutul celor doi semnifica logodna astora pana anul urmator, fiind un prilej prielnic pentru a-si afisa sentimentele in fata comunitatii.

Tot de Dragobete se faceau si alte tipuri de uniuni, de genul fratilor de cruce. Tantalaii isi crestau bratele in forma de cruce si uneau taieturile sangerande, devenind astfel frati sau surori de cruce.

Dragobete asta a fost cica un baiat iubaret care umbla brambura prin padure dupa fetele si femeile care au lucrat de sarbatoarea respectiva. Le prindea si le facea de “rasul lumii” (cum se zicea in vremea aia), atunci cand ele se duceau dupa lemne, flori sau bureti. De aici si expresia adresata fetelor tinere: “Nu te prinda Dragobetele prin padure!

Tu… ai muncit azi? :)

Dragobetele pupa fetele!!!

@cristian.bunoaica.com


[ad#Google Adsense]

About Cristi