Eurotrip – Pula – ziua a sasea

Am plecat relativ tarziu din Venetia si am facut mai mult decat ar fi trebuit pana in Croatia. Am fost neplacut surprins sa vad ca italienii inchid orice local pana pe la ora 6 si ca ai putea lejer muri de foame daca nu ar fi deschise supermarketurile. Ne-am oprit si am luat ceva de-ale gurii dintr-un supermarket plin de chinezi si i-am luat Garminei un cordon nou pentru ca celalalt se rupsese. Ne gandeam sa innoptam in Trieste, dar deja eram putin sub orar asa ca ne-am luat inima-n dinti si am calcat-o si mai si. Pe undeva dupa Trieste, Garmina a dat primele rateuri serioase. Ne arata la un moment dat ca suntem la granita cu Slovenia. Am zis “Ok, hai sa pregatim pasapoartele”, cand eram foarte aproape de birourile de prezentare a documentelor. Ok, asa credeam noi ca ar fi punct de control la frontiera. :) Ajungem la ghiseu, dau in jos geamul si intind cucoanei de acolo actele. Imi da actele inapoi si o pun pe Sura sa faca primii pasi. Cucoana de la ghiseu se isterizeaza deodata si gajaie ceva: “You have to pay the toll, guys”. Vreau sa spun ca m-am inrosit pe loc si mi-am dat seama de dracia facuta. :) Am balbait si eu ceva in engleza, am deschis portofelul si i-am dat cucoanei partea. Am intrat pe autostrada injurand-o printre dinti de cateva zeci de ori pe Carmina. A fost prima teapa serioasa, mai tare chiar decat aia cu ratacitul la plecarea din Salzburg. Dar nu si ultima…

Am trecut ca vantul prin Slovenia si ne-am angajat pe autostrada ce ducea in Peninsula Istria, cu drum exact spre Pula. Drumul a fost usor, croatii au o infrastructura de vis, incomparabila din nici un punct de vedere cu stradutele noastre din Romanica. Nu a durat foarte mult si am ajuns in capatul peninsulei, am intrebat-o pe Carminuta cum se ajunge la una dintre adresele hotelurilor scoase de cu zi de pe net. De data asta ne-a dus la destinatie, dar am fost putini surprinsi sa vedem ca hotelul cu pricina era mult in afara localitatii cu nume de organ genital. Am ales sa innoptam stric in Pula, pe principiul daca e chef, atunci chef sa fie. Si va dati seama ca nici nu am fi ajuns in peninsula daca nu aveam setat ca punct de destinatie Pula. Am bajbait putin prin intuneric si am ajuns intr-o parcare in oras, exact langa Coloseumul local. Impresionant! Coloseumul se pastra in conditii perfecte, era (cred) la fel de impunator ca pe vremea romanilor si dadea impresia de constructie care va mai dainui cateva secole fara imbunatatiri de-acum inainte.

Era aproape 12 noaptea si noi cautam un hotel care sa ne gazduiasca peste noapte. Adresele scoase anterior s-au dovedit a fi ocupate, asa ca ne-am decis sa luam orasul la pas in cautarea unei perne pe care sa punem capul peste noapte. Degeaba! Toate hotelurile intalnite in drumul nostru aveau tarife “de vis” asa ca plecat in cautarea unei surse de net pentru a browsa dupa altele. Am ajuns asadar la un club de noapte, un fel de cocktail bar pe malul marii, plin cu fete (adica fetze) interesante. Se facuse deja tarziu, era trecut de 1 si noi nu aveam cazare. Am hotarat sa nu platit jde euro pe un loc de cazare si sa ii bem in clubul cu pricina, presupunand ca vom fi atat de anesteziati incat sa nu simtim disconfortul unei dimineti dormite in masina. Zis si facut, a inceput petrecerea, ne-am distrat, am dansat, baut, dres, facut iar Claudiu a interactionat chiar si cu proprietarii barului. Erau croati dar destul de umblati. Sora lui avea o simpatie pentru romani, asa ca a fost destul de sociabila. Ba chiar stia ce inseamna statiunea in romaneste.

Dormitul in masina a fost sec si neodihnitor. Ne-am trezit aproape de pranz, cu oasele troznind si cu muschii semiparalizati. Am fi putut lua un cort cu noi, dar nu ne imaginam ca vom ramane in pana de cazare. Am plecat sa vizitam centrul vechi si sa ne facem cu ceva suveniruri. Croatii au stiut cum sa isi pastreze ruinele in stare buna si cum sa isi valorifice din plin ramasitele istorice. Ne gandeam ca ar fi fost demolate de mult, daca erau la noi in tara si construit vreun mall peste, asta daca ar fi trecut de epoca lui Ceasca – el ar fi facut in mod sigur un combinat sau o uzina colos.

Am baut o cafea si spre dupa amiaza am luat-o catinel spre Belgrad, ultima destinatie din eurotripul nostru.

Tags: ,

About Cristi